Liceu.

Liceu, – cimitir
Al tinereţii mele -
Pedanţi profesori
Şi examene grele…
Şi azi mă-nfiori
Liceu, – cimitir
Al tinereţii mele!

Liceu, – cimitir
Cu lungi coridoare -
Azi nu mai sunt eu
Şi mintea mă doare…
Nimic nu mai vreu -
Liceu, – cimitir
Cu lungi coridoare…

Liceu, – cimitir
Al tinereţii mele -
În lume m-ai dat
În vâltorile grele,
Atât de blazat…
Liceu, – cimitir
Al tinereţii mele!  [G.Bacovia]

                     De mult timp stiu poezia de mai sus, insa pana azi, niciodata nu mi-a dat fiori. Astazi a fost ultima zi de scoala pentru mine si pentru colegele mele. Ne-am amintit impreuna de prima zi de scoala si am vazut poze din anii trecuti. Nu ne venea sa credem cand colegii mai mari ne spuneau ca o sa ne para rau, chiar ne doream sa terminam. Si uite ca am terminat...
                    Toata lumea stie ca am fost o clasa dificila..si pe buna dreptate. Dar sunt suta la suta sigura ca nu m-as fi potrivit mai bine in nici o alta clasa. Am crescut mult in anii astia, dar nu am crescuta singura. Au crescut impreuna cu mine, alte 30 de suflete minunate. Am avut (de fapt inca avem) o diriginta care a dat dovada de multa intelegere si rabdare. Nu cred ca altcineva ar fi rezistat in felul in care in care dansa a facut-o. Pentru tot sprijinul, va multumim!                     
                     Fetele m-au invatat ca trebuie sa razi orice s-ar intampla..si acum deja ne gandim la cateva rasete colorate. Tot de la ele stiu ca trebuie sa te lupti cu morile de vant, sa nu renunti! Trebuie sa nu iti fie teama ca esti diferit, trebuie chiar sa te mandresti cu asta. Pana acum am spus doar "fetelor", poate pentru ca asa spune toata lumea, dar nu putem uita baietii. Chiar si putini, ei ne-au inseninat zilele, fie cu un cantec, fie cu un banc.
                    Colegi minunati, va multumesc pentru amintirile pe care mi le-ati lasat!
                     

                            

Ursuletul ponosit

           Era odata nu cu foarte mult timp in urma, nu foarte departe de aici, un baietel nu foarte mare. Nu avea foarte multe jucarii, dar una ii placea in mod special. Era un ursulet primit in dar de la Mos Craciun. In fiecare seara baietelul nostru dormea cu ursuletul. Ii devenise cel mai bun prieten. Intr-una din zile, baietelul primi cadou de la mama sa o masinuta noua. A fost foarte fericit...  Toti copiii de pe strada i-au admirat masinuta, numai ursuletul plangea intr-un colt al patului. Cand s-a plictisit de masinuta, baietelul s-a jucat din nou cu ursuletul, ba chiar i-a parut rau ca il uitase pret de cateva zile. Era evident, il iubea pe ursulet, altfel nu s-ar fi intors sa se joace cu el si sa doarma cu el in fiecare seara. Multa vreme cei doi prieteni au fost de nedespartit. 

            Bunica baiatului a venit in vizita intr-o marti si i-a adus jucarii noi. Atunci baietelul l-a uitat din nou pe ursulet. A trecut multa vreme de cand nu au mai povestit si ursuletul s-a umplut de praf. Era cu siguranta cel mai trist ursulet din lume,dar cu toate astea, ursuletul stia bine ca baietelul se va plictisi de jucariile noi si vor fi iar cei mai buni prieteni. Si avea dreptate, asa s-a intamplat si asa se intampla de fiecare data cand baietelul primea jucarii noi. Ursuletul era foarte trist, dar ii trecea repede cand il vedea pe baietel ca se apropie din nou. 

           Poate va asteptati sa va spun finalul povestii. Ei bine, ea nu are unul. Povestea continua, ursuletul ii va fi intotdeauna cel mai bun prieten. Povestea lor nu e singura de tipul acesta, sunt sigura ca mai sunt si altele asemanatoare. Mai sunt si alti copii, mai sunt si alti ursuletii. Si noi am fost copii, poate am fost si ursuleti. Poate inca suntem...

           Si ursuletii au suflet, nu-i lasati sa ajunga tristi!

1.

             Prima peste tot, prima spusa, prima scrisa, prima cifra invatata-1. Cine nu ar dori sa fie primul? Dar daca stai sa te gandesti...cifra impara, fara pereche, cifra singura. Se imparte la ea, tot ea; se inmulteste cu ea, tot ea. Daca se scade din ea ramane nimic... Si atunci e mai bine daca esti 1, primul? Sau e mai bine sa ai pereche? Asta mi-a fost tema de gandire astazi. Pana la ora asta,am ajuns la urmatoarea concluzie: ideal ar fi sa iti gasesti alt 1 drept pereche si sa te aduni. 

             Din pacate, idealurile nu sunt de atins...

[22.05.2013]

Oameni minunati!

             Sunt oameni minunati care intra in vietile noastre aparent fara motiv. Sunt oameni minunati care nu ne parasesc in momente grele. Sunt oameni minunati pe care ii iubim fara sa asteptam nimic in schimb. Sunt oameni minunati pe care ii simtim alaturi de noi si atunci cand sunt departe. Sunt oameni minunati fara de care viata nu ar mai fi la fel.

           Oameni minunati, sa nu plecati niciodata!

[21.05.2013]